măgdăcești – INIMA BASARABIEI
Așezarea geografică, informații generale
Pe traseul de la Chişinău spre Orhei la o distanţă de 15 kilometri pe partea stângă începe o margine a satului nostru, ca apoi să se înşire prin câmpii deluroase până hăt departe spre Hulboaca. Are vecini destoinici ca şi el, spre nord Drăsliceni, Ratuş şi Paşcani, spre est Cricova şi spre sud şi sud-est Grătieşti şi Hulboaca.
Satul este situat la latitudinea 47º 8´N şi longitudine 28º 49´ E. Are o suprafaţă de 12 km patraţi cu un aproximativ perimetru de 13, 51 km. Din componenţa comunei fac parte 2 localităţi, iar suprafaţa totală a localităţilor în cadrul comunei este de 36 km patraţi.
Distanţa de la Măgdăceşti până la Vadul-lui Vodă este de 11 km; până la Drăsliceni- 2 km 300 m; până la Cricova- 1 km 500 m; până la Ciorescu- 2 km 500 m; până la Tiraspol- 35 km. Codul poştal Măgdăceşti-4829.
Enciclopedia “Sovetscaia Moldavia” apărută la Chişinău în 1982 în limba rusă ne informează, că satul Măgdăceşti este în componenţa sovietului sătesc Drăsliceni, raionul Criuleni, situat în partea de vest al raionului pe şoseaua Chişinău- Orhei, la 38 km distanţă de centrul raional şi 15 km de calea ferată st. Visterniceni(Chișinău). Este atestat documentar în anul 1529. Este o filială a sovhozului “Karl Marx”(sediul principal se află la Drăsliceni).În sat este şcoală de 8 ani, casă de cultură cu instalaţie cinematografică, bibliotecă, punct medical, grădiniţă pentru copii, magazin şi oficiul poştal. (pag. 360)
În anul 1997 populaţia satului Măgdăceşti a fost estimată la 4051 de cetăţeni. La recesământul populaţiei din 2004 populaţia satului a constituit 4601 oameni, din care 49, 66 % fiind bărbaţi şi 50, 34 % femei.
Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 99, 07 %- moldoveni (români); 0,33%- ucraineni, 0, 46 %- ruşi. Evrei, polonezi şi ţigani în sat nu sunt. Alte etnii în sat constituie 0,09 %.
În comuna Măgdăceşti în anul 2004 au fost înregistrate 1239 de gospodării casnice, membrii acestor gospodării alcătuiesc 4601 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,7 persoane.
Măgdăceşti – sat şi comună din raionul Criuleni. Satul are o suprafaţă de circa 0.12 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 2.46 km. Comuna Măgdăceşti are o suprafaţă totală de 6.81 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 13.51 km. Satul este situat la o distanţă de 38 km de oraşul Criuleni şi 12km de Chișinău.
Satul Măgdăceşti este atestat pentru prima dată într-un document datat cu 9 martie 1529, cînd Petru Rareş, domnul Moldovei, întărea stăpînirea lui Petru Măgdici şi a fraţilor săi Andreica, Jurja şi Brătilă pe jumătate de sat din Măgdiceşti pe Ichel, pe care o cumpărase tatăl lor, Mihul Măgdici de la Şandru Onescul. Este clar că satul Măgdăceşti fusese întemeiat anterior anului 1529, fiind la această dată obiect de vînzare-cumpărare.
În fondurile arhivistice ale Arhivei Naționale a RM se mai menționează, că Măgdăceşti la începutul secolului al XVIII-lea era un sat deja bine conturat și că la 6 septembrie 1709, Lupascu vinde o parte de loc „din partea de gios din sat din Măgdăceşti… şi aceasta se pogoară până în satul Paşcanilor… lui Darie Donici.
Puțin mai târziu, găsim un document semnat de domnul Moldovei Grigore Ghica din anul 1724 că „moşia la Magliceşti (Măgdăcesti) şi Brisliceni (Drăsliceni) ce află în ţinutul Orheiului pe Ichil”.
În secolul al XIX-lea satul Măgdăceşti este menţionat în actele oficiale din timpul reformei agrare țariste a lui Stolîpin din 1906-1911. Pentru mărirea gospodăriilor ţăranilor din satul Drăsliceni au fost repartizate loturi de pământ în vechea selişte Măgdăceşti. Astfel, circa 100 de ţărani din Drăsliceni, care au primit câte 7 desetine de pamint, au trecut cu traiul şi gospodăria la Măgdăceşti. Pe parcursul secolelor numărul populaţiei creşte datorită strămutării ţăranilor din satele Drăsliceni şi Ratuş. Către începutul secolului XX populaţia satului Măgdăceşti ajunge la 1500 de locuitori.